AVIZ

referitor la proiectul de Ordonanță de urgență pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.63 din 12 iulie 2018,  privind compensarea unor  creanțe reciproce între statul român și persoanele beneficiare ale legilor din domeniul restituirii proprietății, precum și pentru prorogarea unui termen

Analizând proiectul de Ordonanță de urgență pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.63 din 12 iulie 2018,  privind compensarea unor  creanțe reciproce între statul român și persoanele beneficiare ale legilor din domeniul restituirii proprietății, precum și pentru prorogarea unui termen, transmis de Secretariatul General al Guvernului cu adresa nr. 89  din 28.02.2022 și înregistrată la Consiliul Legislativ cu nr.D197 din 28.02.2022,

CONSILIUL LEGISLATIV

În temeiul art.2 alin.(1) lit.a) din Legea nr.73/1993, republicată şi art.46 alin.(2) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Legislativ,

Avizează favorabil proiectul de ordonanță de urgență, cu următoarele observaţii şi propuneri:

1. Prezentul proiect are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 63/2018 privind compensarea unor creanțe reciproce între statul român și persoanele beneficiare ale legilor din domeniul restituirii proprietății, precum și pentru prorogarea unui termen, aprobată cu modificări prin Legea nr.40/2019, cu modificările ulterioare.

       Astfel, potrivit Notei de fundamentare, demersul are ca scop amendarea cadrului normativ în vigoare, în sensul unei repuneri în termen sine die a acelor persoane care, din diferite motive, nu și-au îndeplinit obligația de a depune cererea de compensare în termenul inițial stabilit de lege, prin eliminarea termenului de 90 de zile.

         De asemenea, proiectul de act normativ urmărește să preîntâmpine executarea silită a unor persoane care au dreptul la despăgubiri, având calitatea de a fi, în același timp, creditori ai statului român, reprezentat de Ministerul Finanțelor, cât și debitori ai Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților, pentru sume care urmează a fi încasate tot de la bugetul de stat.

2. Menționăm că, prin avizul pe care îl emite, Consiliul Legislativ nu se pronunță asupra oportunității soluțiilor legislative preconizate.

          3. Semnalăm faptul că, Secretariatul General al Guvernului, prin adresa nr.366 din 5 octombrie 2021, a transmis spre avizare Consiliului Legislativ un proiect de ordonanță de urgență cu obiect de reglementare și conținut similar cu cel prezent, proiect ce a fost avizat negativ (Aviz nr.836 din 6 octombrie 2021). Avizul în discuție a fost întemeiat exclusiv pe aspecte de natură constituțională (pe fondul retragerii acordate Guvernului, prin adoptarea unei moțiuni de cenzură), iar nu în raport de fondul soluțiilor legislative conținute de proiectul în cauză.

4. Astfel cum se menționează în Nota de fundamentare, precum și în preambulul proiectului, urgența este justificată de blocajul survenit în procedura de emitere a titlurilor de plată, pentru sume care au fost, anterior, încasate prin executare silită, pentru evitarea unor plăți duble. În acest sens, pentru a depăși blocajul intervenit în procedura de emitere a titlurilor de plată, se impune adoptarea unor măsuri care să permită rezolvarea acestor situații excepționale, prin instituirea unei proceduri care să stingă creanțele reciproce existente între persoanele beneficiare și statul român.

          5. La titlu, întrucât prin intermediul prezentului proiect de ordonanță de urgență se aduc intervenții legislative doar asupra unui singur element structural din actul normativ de bază, pentru a fi în accepțiunea rigorilor normative acest fapt trebuie să reiasă chiar din cuprinsul său. Prin urmare, partea constitutivă în discuție va debuta astfel:

„Ordonanță de urgență pentru modificarea și completarea art.1 din ...”

             De asemenea, pentru o redactare conformă cu uzanțele normative, formularea „Ordonanței de urgență a Guvernului nr.63 din 12 iulie 2018, ... ” va fi scrisă sub forma „Ordonanța de urgență a Guvernului nr.63/2018 ...”. Observația are relevanță pentru preambul, primul paragraf și pentru art.I, partea introductivă.

             6. La preambul, primul paragraf, în vederea suplinirii informației juridice, după titlul ordonanței de urgență invocate, va fi inserată sintagma „aprobată cu modificări prin Legea nr.40/2019”.

            Totodată, pentru a conferi un spor de precizie dispoziției, recomandăm scrierea textului „..., s-a reglementat un termen de 90 de zile pentru depunerea cererii de compensare...” sub forma „..., în art.1 alin.(4) lit.a) s-a reglementat un termen de  90 de zile pentru depunerea cererii de compensare... ”.

            De asemenea, în vederea eliminării eventualelor dubii în interpretare, pentru un spor de precizie, propunem ca exprimarea „...de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență...” să fie scrisă „...de la data intrării în vigoare a respectivei ordonanțe de urgență...”.

7. În legătură cu paragraful al doilea din preambul, precum și cu art. I pct. 1 din proiect, cu referire la art. 1 alin. (4) lit. a) din actul normativ de bază (propunerea de renunțare la termenul de 90 zile, instituit pentru depunerea cererilor de compensare la Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, termen socotit de la data intrării în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 63/2018 sau, după caz, de la data comunicării hotărârii judecătorești definitive prin care s-a dispus întoarcerea executării silite), apreciem că:

a) repunerea în termen pentru cei care, din vari motive, nu au introdus cererea de compensare în termen poate fi de natură a imprima reglementării un potențial caracter retroactiv, analizat din perspectiva epuizării efectelor juridice pe care le-a generat actualul art. 1 alin. (4) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 63/2018 (aspect învederat și de Ministerul Justiției, prin pct. 3 din adresa nr.2/10078/08.02.2022);

b) propunerea de eliminare a termenului-limită pentru depunerea cererilor de compensare poate conduce la insecuritatea circuitului civil și fiscal, sub aspectul incertitudinilor pe care le-ar genera statuarea sine die în materia depunerii cererilor de compensare, întrucât:

- depunerea cererii de compensare are ca efect suspendarea procedurilor de executare silită inițiate de Agenția Națională de Administrare Fiscală, având ca obiect creanțele prevăzute la art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.63/2018;

- până la data soluționării cererilor de compensare, emiterea titlurilor de plată se suspendă.

         În acest context, menționăm că, în anumite cazuri, termenul de 90 de zile este deja împlinit, procedura de compensare fiind deja îndeplinită pentru unii solicitanți ai măsurii compensării.

            În subsidiar, precizăm că redactarea „... în termenul inițial stabilit de lege,” nu îndeplinește cerințele privind claritatea și previzibilitatea normelor juridice, propunând, pe cale de consecință, revederea și reconsiderarea aspectului sesizat.

De asemenea, pentru fluența normei, va fi inserată prepoziția simplă „de” în cadrul sintagmei „eliminarea termenului de 90 de zile”.

8. La paragraful patru din preambul, evidențiem nerespectarea unității redacționale cu celelalte paragrafe, prin utilizarea substantivului „beneficiarii” versus „beneficiari ai legilor din domeniul restituirii proprietăților” - paragraful 3 – „beneficiarii în temeiul legilor din domeniul restituirii proprietăților” – paragraful 6 -, iar pentru a asigura simetrie, propunem alegerea unei singure variante adecvată contextelor în care ele trebuie să figureze.

Față de titulatura „Ministerul Finanțelor Publice”, precizăm că forma corectă, în acord cu Hotărârea Parlamentului nr.42/2021, este „Ministerul Finanțelor”.

În plus, pentru accentuarea caracterului imperativ al prevederii, propunem ca mențiunea „a fi încasate” să fie scrisă „să fie încasate”.

9. La paragraful cinci din preambul, pentru construcția
„... ținând  cont de faptul că  poate fi evitat  consumul de resurse umane, timp  plătit din fonduri publice şi bani din bugetele centrale...” aducem în discuție prevederile art.8 alin.(4) din  Legea nr.24/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora, textul legislativ trebuie să fie formulat clar, fluent și inteligibil, fără dificultăți sintactice și pasaje obscure sau echivoce... Forma și estetica exprimării nu trebuie să prejudicieze stilul juridic, precizia și claritatea dispozițiilor.

De asemenea, întrucât prezentarea unor explicații prin folosirea parantezelor este contrară normelor de tehnică legislativă, propunem eliminarea celor care încadrează abrevierea „A.N.A.F.”.

Totodată, pentru exactitatea informației juridice este necesară și revederea textului „să le plătească acelorași persoane”,
menționându-se, în mod expres, subiecții de drept avuți în vedere.

10. La paragraful șapte din preambul, ca observație de principiu, date fiind normele de trimitere ce au un caracter generic, pentru a asigura o reglementare accesibilă și precisă, recomandăm și menționarea textelor legislative avute în vedere în contextele date.

 Cu referire la Legea nr.9/1998, republicată, cu modificările și completările ulterioare, pentru întregirea informației juridice, din perspectivă de evidență legislativă, după cuvântul „republicată” trebuie inserată sintagma „cu modificările și completările ulterioare”.

11. La formula introductivă, din motive redacționale, dar și pentru conformitate cu formularea legitimată în art.42 alin.(3) din Legea nr.24/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare, propunem scrierea cu inițială mare a prepoziției simple „în”, din debutul textului.

12. La art.I, considerăm necesar ca partea introductivă să fie prezentată într-o manieră specifică și în concordanță cu normele de tehnică legislativă, după cum urmează:

„... Articolul 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.63/2018  privind compensarea unor  creanțe reciproce între statul român și persoanele beneficiare ale legilor din domeniul restituirii proprietății, precum și pentru prorogarea unui termen, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.602 din 13 iulie 2018, aprobată cu modificări prin Legea nr.40/2019, se modifică și se completează după cum urmează:”

13. În ceea ce privește părțile dispozitive ale pct.1 și 2 ale art.I, având în vedere faptul că ambele preconizează modificarea unor litere din cadrul aceluiași element structural și subdiviziune, atât pentru simplificarea prevederilor proiectului de act normativ, cât și pentru a asigura lejeritate și o viziune clară a reglementării propriu-zise, propunem comasarea lor într-o singură parte care să aibă următorul conținut:

„1. La alineatul (4), literele a) și b) se modifică și vor avea următorul cuprins:”

Pe cale de consecință, părțile dispozitive ale punctelor subsecvente vor fi renumerotate în mod corespunzător.

Totodată, pentru rațiuni ce țin de exigențele normelor de tehnică legislativă, identificarea textului prevăzut pentru art.1 alin.(4) lit.a) se va realiza doar prin marcajul „a)”.

14. În legătură cu art.1 alin.(4) lit.b), propus spre modificare prin art.1 pct.2 din proiect, semnalăm că modificarea termenului prevăzut pentru restituirea, de către persoanele care solicită compensarea, a diferenței dintre suma datorată statului și suma pe care o au de încasat, de la 60 de zile la 120 de zile de la data depunerii cererii de compensare, este de natură a impune modificarea termenului prevăzut la art.1 alin.(5) teza întâi din actul normativ de bază, conform căruia „În termen de 10 zile de la data primirii cererii de compensare, Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților verifică îndeplinirea condițiilor prevăzute la alin.(4) și le solicită persoanelor prevăzute la alin.(1) depunerea unei declarații notariale prin care să își exprime acordul cu privire la condițiile compensării, precum și, dacă este cazul, restituirea sumei reprezentând diferența dintre suma datorată și suma de încasat. Declarația notarială se transmite Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților în termen de cel mult 15 zile de la data primirii solicitării”.

15. La actualul pct.3 al art.I, partea dispozitivă trebuie reformulată în conformitate cu uzanța normativă, după cum urmează:

„...După alineatul (6) se introduce un nou alineat, alin.(6¹), cu următorul cuprins:”

În continuare, se va reda textul nou introdus, marcat doar cu „(6¹)” fără abrevierea „alin.”.

16. La actualul pct.4 al art.I, din același argument prezentat supra, partea dispozitivă trebuie redactată astfel:

„...Alineatul (11) se modifică și va avea următorul cuprins:”

17. Cu referire la norma prevăzută pentru actualul pct.5 al art.I, potrivit căreia „Prezenta ordonanța de urgență intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I”, indicăm că ordonanțele de urgență ale Guvernului intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, sub condiția depunerii lor prealabile la Camera competentă să fie sesizată, dacă în cuprinsul lor nu este prevăzută o dată ulterioară.

Pe cale de consecință, propunem eliminarea acestuia, ca fiind superfluu.

Ca urmare a eliminării punctului semnalat, dar și pentru considerentul că actul normativ supus avizării este constituit dintr-un singur articol, acesta urmează să fie definit prin expresia „Articol unic” și nu „Art.I”, astfel după cum greșit este menționat.

PREŞEDINTE

Florin IORDACHE

Bucureşti

Nr.195/01.03.2022